Bookshelf

rezumat

trei tipuri distincte de contracții îndeplinesc funcții de motilitate a colonului. Contracțiile ritmice fazice (RPCs) provoacă o propulsie distală netă lentă, cu amestecare/răsturnare extinsă. Contracțiile migratoare uriașe (GMC) care apar rar produc mișcări de masă. Contracțiile tonice ajută RPC-urile în funcția lor motorie. Modelele spațiotemporale ale acestor contracții diferă semnificativ. Amplitudinea și distanța de propagare a unui GMC sunt de câteva ori mai mari decât cele ale unui RPC. Neuronii enterici și celulele musculare netede sunt regulatorii de bază ai tuturor celor trei tipuri de contracții. Reglarea contracțiilor prin aceste mecanisme este modificabilă de factori extrinseci: SNC, neuroni autonomi, hormoni, mediatori inflamatori și mediatori de stres. Numai GMC-urile produc inhibiție descendentă, care găzduiește bolusul mare propulsat fără a crește tonusul muscular. Compresia puternică a peretelui colonului generează semnale aferente care sunt sub pragul nociceptiv la subiecții sănătoși. Cu toate acestea, aceste semnale devin nociceptive; dacă amplitudinile GMC cresc, nervii aferenți devin hipersensibili sau inhibarea descendentă este afectată. GMC-urile oferă, de asemenea, forța pentru propulsia rapidă a fecalelor și inhibarea descendentă pentru a relaxa sfincterul anal intern în timpul defecării. Dereglarea GMC este un factor major în tulburările de motilitate a colonului: sindromul intestinului iritabil (IBS), boala inflamatorie intestinală (IBD) și boala diverticulară (DD). Mișcările frecvente de masă ale GMC provoacă diaree în diaree IBS predominantă, IBD și DD, în timp ce o scădere a frecvenței GMC cauzează constipație. GMC generează semnalele aferente pentru episoade intermitente de scurtă durată de crampe abdominale în aceste tulburări. Dereglarea epigenetică datorată evenimentelor adverse din viața timpurie este unul dintre factorii majori în generarea simptomelor IBS la vârsta adultă.