captarea efectului canionului urban asupra concentrațiilor numărului de particule pe o rețea rutieră mare folosind instrumente de analiză spațială

canioanele urbane cresc concentrațiile globale de poluare a aerului la nivelul străzii. Cu toate acestea, datorită dificultății de a caracteriza astfel de trăsături geometrice într-o zonă regională, acestea sunt rareori incluse în evaluarea expunerilor populației. Acest studiu combină măsurătorile particulelor ultrafine (UFP) cu tehnicile de regresie a utilizării terenurilor pentru a capta factorii determinanți ai concentrațiilor de UFP în apropierea drumului, contabilizând în mod specific efectele canionului urban. Folosind concentrația medie de UFP măsurată într-un set de canioane urbane (peste 1000 de segmente de drum) ca variabilă dependentă, am investigat efectele unui număr de descriptori de canion urban (lățime, înălțime, contiguitate, vegetație și clasă de drumuri) printr-o regresie liniară multivariată. Modelele noastre sunt ajustate pentru efectele meteorologiei. Semnele și valorile coeficienților de regresie sunt în concordanță calitativă cu ceea ce se știe deja despre canioanele urbane: creșterea înălțimii clădirii (bheight = 0.004; 95% CI: 0.001, 0.007) împreună cu scăderea lățimii canionului (bwidth = -0.007; 95% CI: -0.012, -0.002) servesc la înrăutățirea calității aerului în acesta, în timp ce creșterea acoperirii copacilor (btrees = -1.762; 95% CI: -2.236, -1.289) îmbunătățește calitatea aerului. De asemenea, am observat că diferența dintre nivelurile UFP de pe ambele părți ale canionului a crescut odată cu creșterea lățimii străzii (bwidth = 0.113; 95% CI: 0.061, 0.165) și cu direcția vântului mai perpendiculară pe stradă. Concluzionăm că este posibilă includerea efectelor canionului urban în dezvoltarea suprafețelor de expunere la poluarea aerului, rafinând astfel evaluarea expunerii populației la poluarea aerului în micromediile urbane.