citokinele familiei cu lanț gamma comune joacă un rol esențial în reglarea funcțiilor sistemului imunitar
diferite forme de imunodeficiență combinată severă (SCID) apar ca urmare a inactivării mutațiilor în regulatorii multifuncționali ai sistemului imunitar. Aceste mutații duc la defecte de dezvoltare sau funcționale ale limfocitelor T, care pot fi însoțite și de defecte variabile ale limfocitelor B și/sau ale celulelor ucigașe naturale. Cea mai comună formă de SCID, SCID legat de X (XSCID), este cauzată de mutații în lanțul gamma al receptorului de citokine comun. Subunitatea lanțului gamma este o componentă esențială a complexelor receptorilor IL-2, IL-4, IL-7, IL-9, IL-15 și IL-21, indicând faptul că semnalizarea de către una sau mai multe dintre aceste citokine este necesară pentru dezvoltarea normală a sistemului imunitar. Mai multe studii au demonstrat acum că citokinele aparținând familiei lanțului gamma servesc ca regulatori critici ai dezvoltării, supraviețuirii, proliferării, diferențierii și/sau funcției celulelor atât ale sistemului imunitar înnăscut, cât și ale celui adaptiv. Efectele unice și suprapuse ale acestor citokine asupra diferitelor tipuri de celule imune sunt rezumate aici.
Vezi mai mare
citokinele din familia lanțului gamma au efecte unice & suprapuse asupra diferitelor tipuri de celule imune
citokinele aparținând familiei lanțului gamma a receptorului citokinelor comune includ IL-2, IL-4, IL-7, IL-9, il-15 și il-21. Membrii acestei familii semnalează prin complexe de receptori care conțin subunitatea gamma-lanț/IL-2 r gamma. Subunitatea lanțului gamma se asociază cu diferite subunități de receptori specifici citokinelor pentru a forma receptori heterodimerici unici pentru IL-4, IL-7, IL-9 și IL-21 sau se asociază atât cu IL-2/IL-15 R beta, cât și cu IL-2 r alfa sau IL-15 R alfa pentru a forma receptori heterotrimerici pentru IL-2 sau, respectiv, IL-15. Citokinele comune din familia lanțului gamma activează în general trei căi majore de semnalizare care promovează supraviețuirea și proliferarea celulară, calea PI 3-K-AKT, calea RAS-MAPK și calea JAK-STAT. Diferențele în modelele de Expresie ale citokinelor sau ale componentelor lor unice ale receptorilor, împreună cu activarea diferitelor proteine STAT pot explica unele dintre efectele distincte mediate de citokinele familiei lanțului gamma.
semnalizarea prin citokine din familia lanțului gamma joacă un rol major în reglarea dezvoltării, supraviețuirii, proliferării, diferențierii și/sau funcției celulelor sistemului imunitar. Importanța citokinelor din familia lanțului gamma pentru stabilirea și menținerea sistemului imunitar este subliniată de faptul că mutațiile din gama gama comună/IL-2 r gamma la om sunt asociate cu o boală cunoscută sub numele de imunodeficiență combinată severă legată de X (XSCID), care se caracterizează prin absența celulelor T și a celulelor ucigașe naturale (NK) și prezența celulelor B nefuncționale. Studiile Knockout la șoareci au demonstrat că lipsa dezvoltării celulelor T și a celulelor NK în această boală poate fi atribuită în primul rând pierderii respective a semnalizării IL-7 și IL-15, în timp ce pierderea semnalizării IL-4 și IL-21 duce la funcția defectuoasă a celulelor B. Studii similare au arătat că, spre deosebire de oameni, dezvoltarea celulelor B la șoareci necesită, de asemenea, semnalizare IL-7. Au fost documentate mai multe efecte unice și excesive suplimentare ale citokinelor comune din familia lanțului gamma asupra diferitelor tipuri de celule imune. O serie dintre aceste efecte sunt evidențiate aici pentru a demonstra rolul central pe care îl joacă citokinele familiei cu lanț gamma comun în controlul funcțiilor sistemului imunitar. Înțelegerea mecanismelor prin care acționează aceste citokine și modul în care căile lor de semnalizare pot fi reglate poate avea implicații terapeutice nu numai pentru o varietate de stări de boală imunodeficientă, ci și pentru tulburările rezultate din activarea aberantă sau exagerată a sistemului imunitar.
