dovezi Comparative pentru evoluția independentă a trăsăturilor părului și glandelor sudoripare la primate

oamenii diferă în multe privințe de alte primate, dar poate că nicio caracteristică umană derivată nu este mai izbitoare decât pielea noastră goală. Mult timp pretins a fi adaptativ, aspectul exterior unic al oamenilor se caracterizează prin modificări atât în modelarea foliculilor de păr, cât și a glandelor sudoripare ecrine, producând o acoperire scăzută a părului și o densitate crescută a glandelor sudoripare. În ciuda vizibilității acestor trăsături și a importanței lor evolutive potențiale, există o lipsă de claritate cu privire la modul în care au evoluat în cadrul descendenței primatelor. Astfel, am colectat și cuantificat densitatea foliculilor de păr și a glandelor sudoripare ecrine din cinci regiuni ale pielii la trei specii de primate: macac, cimpanzeu și om. Deși acoperirea părului uman este foarte atenuată în raport cu cea a rudelor noastre apropiate, constatăm că oamenii au o densitate a părului asemănătoare cimpanzeului, care este semnificativ mai mică decât cea a macacilor. În schimb, densitatea glandelor ecrine este în medie de 10 ori mai mare la om în comparație cu cimpanzeii și macacii, a căror densitate este izbitor de similară. Descoperirile noastre sugerează că o scădere a densității părului la strămoșii oamenilor și maimuțelor a fost urmată de o creștere a densității glandelor ecrine și de o reducere a stratului de blană la om. Această lucrare răspunde la întrebări de lungă durată despre trăsăturile care fac pielea umană unică și fundamentează un model în care evoluția densității extinse a glandelor ecrine a fost exclusivă descendenței umane.