ecologizarea orașelor, regiunilor și comunităților
rezumat executiv
Capitolul 1. Conceptul de oraș compact în contextele urbane actuale
acest capitol discută semnificația conceptului de oraș compact și implicațiile politicilor orașului compact în contextele urbane actuale. Acesta este împărțit în trei secțiuni principale. Primul discută definiția orașului compact. Al doilea ilustrează tendințele urbane cheie care sunt relevante pentru concept și pentru nevoia de orașe compacte. Al treilea analizează istoria și evoluția conceptului de oraș compact.
Capitolul 2. Cum pot politicile urbane compacte să contribuie la sustenabilitatea urbană și la creșterea ecologică?
acest capitol tratează rezultatele politicilor orașelor compacte. Acesta explorează modul în care un oraș compact poate contribui la obiectivele de durabilitate urbană. Un accent deosebit este legătura dintre rezultatele de mediu și cele economice: modul în care orașul compact poate contribui la susținerea și stimularea creșterii economice, abordând în același timp preocupările legate de mediu. Aceasta este o preocupare centrală a Strategiei de creștere ecologică a OCDE. Acest capitol abordează, de asemenea, preocupările legate de rezultatele politicilor orașelor compacte și prezintă modalități prin care factorii de decizie politică pot gestiona această problemă complexă.
Capitolul 3. Măsurarea performanței unui oraș compact
acest capitol tratează indicatori pentru monitorizarea și evaluarea performanței unui oraș compact. În primul rând, analizează încercările anterioare de măsurare a performanței orașului compact și discută relevanța și disponibilitatea indicatorilor. Pe baza revizuirii, capitolul propune 18 indicatori ca indicatori de bază ai orașelor compacte. Apoi aplică indicatorii propuși zonelor metropolitane ale OCDE, discută modalități eficiente de utilizare a acestora și identifică provocări și domenii pentru cercetări ulterioare. Șapte indicatori sunt examinați folosind hărți 3-D și alte instrumente ale sistemului de informații geografice (GIS): i) creșterea populației și a terenurilor urbane; ii) densitatea populației pe terenuri urbane; iii) distanța parcursă; iv) acoperirea terenurilor urbane; v) călătorii care utilizează transportul public; vi) apropierea de transportul public; și vii) corelarea serviciilor locale și a locuințelor.
Capitolul 4. Practicile actuale ale orașelor compacte din țările OCDE
acest capitol analizează practicile actuale ale politicilor orașelor compacte din țările OCDE. În primul rând, acesta descrie instrumentele politice majore din țările OCDE pe baza rezultatelor sondajului OCDE și a unei analize a literaturii de specialitate. Apoi, este nevoie de o privire mai atentă la practicile de politică în cinci zone metropolitane studiu de caz: Melbourne (Australia), Vancouver (Canada), Paris (Franța), Toyama (Japonia) și Portland (Statele Unite). În cele din urmă, prezintă o evaluare comparativă din trei perspective: în primul rând, modul în care obiectivele și strategiile de politică răspund diferitelor circumstanțe locale; apoi, dacă sunt utilizate instrumente de politică adecvate pentru a aborda mai multe obiective de politică, inclusiv durabilitatea ecologică și economică; și, în final, modul în care practicile actuale de politică încorporează strategii complementare pentru a minimiza potențialele efecte adverse ale orașelor compacte.
Capitolul 5. Principalele strategii de politică a orașelor compacte
acest capitol, bazat pe constatările și evaluările politicilor actuale ale orașelor compacte din capitolul 4, propune cinci strategii cheie de politică a orașelor compacte care trebuie partajate între țările membre OCDE: i) să stabilească obiective explicite ale orașelor compacte; ii) să încurajeze dezvoltarea densă și apropiată; iii) să modernizeze zonele construite existente; iv) să sporească diversitatea și calitatea vieții; și v) să minimizeze efectele negative negative. În cadrul celor cinci strategii, sunt prezentate și 20 de sub-strategii.
Capitolul 6. Strategii cheie de guvernare a orașelor compacte
acest capitol se bazează pe studiile de caz pentru a discuta despre guvernanța metropolitană pentru rezultatele orașelor compacte. Acesta analizează problema coordonării orizontale a municipalităților într-o singură zonă metropolitană funcțională în scopul elaborării politicilor și al furnizării de programe, precum și coordonarea în cadrul structurilor administrației locale, având în vedere natura integrată, multisectorială a modelului de politică urbană compactă. Apoi se transformă în coerență verticală între nivelurile de guvernare dintr-o singură zonă metropolitană. Capitolul face, de asemenea, un bilanț al aranjamentelor pentru a încuraja participarea continuă a cetățenilor la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor orașelor compacte. Acesta ia în considerare aspecte fiscale, în special în ceea ce privește investițiile pentru finanțarea infrastructurii de bază pentru a obține rezultate urbane compacte. În cele din urmă, sunt discutate aspecte legate de transparență, măsurarea performanței, responsabilitate și raportare.
