efectele Cognitive ale convulsiilor

ne-am propus să trecem în revistă studii recente prospective și transversale privind efectele treptate și cronice ale convulsiilor (cumulative) asupra cogniției. Spre deosebire de dovezile crescânde ale modificărilor structurale ale creierului asociate cu convulsii repetate, repercusiunile sale funcționale rămân neclare. Sunt abordate dificultățile metodologice ale studiilor transversale și prospective. Se pare că toate studiile prospective disponibile pe copii, cu excepția unuia, sunt limitate la măsuri de inteligență. Majoritatea studiilor nu au evidențiat efecte adverse semnificative, deși se pare că există un subgrup de aproximativ 10-25% dintre copii care prezintă un declin intelectual semnificativ clinic. Copiii cu epilepsii simptomatice generalizate, convulsii frecvente, consum ridicat de medicamente antiepileptice și debut precoce al epilepsiei apar la risc, deși factorii psihosociali pot juca, de asemenea, un rol important. Cinci din cele șase studii prospective pe adulți raportează dovezi ale unei scăderi ușoare a cogniției la pacienții cu antecedente (de lungă durată) de epilepsie farmacorezistentă. Efectul advers asupra abilităților cognitive, în special memoria, pare oarecum mai robust decât cel asupra măsurilor de inteligență. O asociere semnificativă între declinul cognitiv și variabilele legate de convulsii este rareori fundamentată în cercetările prospective, iar studiile transversale arată rezultate contradictorii. Luate împreună, datele sugerează o scădere ușoară, dar măsurabilă a performanței intelectuale la copii și adulți. Declinul abilităților cognitive specifice la copii este imposibil de evaluat, având în vedere foarte puține date disponibile. La adulți, memoria pare a fi cea mai vulnerabilă funcție cognitivă. Datorită multor variabile confuze, efectul convulsiilor în sine este dificil de estimat, dar pare limitat.