eliberarea competitivă și efectele zonei
o situație comună observată în habitatele fragmentate este că densitățile speciilor se diminuează în fragmente mai mici. Cu toate acestea, unele specii prezintă o tendință opusă. Susținem că eliberarea concurenței între un concurent puternic și unul slab este o explicație plauzibilă pentru aceste sensibilități diferite la reducerea zonei. Oferim un model cantitativ pentru eliberarea competitivă cauzată de limitarea habitatului, bazat exclusiv pe echilibrul de difuzie și creștere a speciei. Arătăm că în zonele mici de habitat concurentul mai puternic are densitatea diminuată, spre deosebire de concurentul mai slab care, într-un anumit interval de suprafață, are densitatea crescută. Examinăm datele de teren dintr-un experiment ecologic din Amazonia (BDFFP) care a măsurat densitățile a două rozătoare amazoniene care au arătat sensibilitate opusă reducerii zonei și susținem că modelul nostru explică observațiile cu exactitate. Aceasta implică faptul că (i) reducerea suprafeței este un factor puternic care determină densitățile speciilor în zonele de habitat, indiferent de considerațiile privind degradarea sau efectele de margine și (ii) că interacțiunile speciilor trebuie luate în considerare pentru a explica sensibilitatea la dimensiunea zonelor din comunitățile ecologice. De asemenea, discutăm explicații alternative, cum ar fi eliberarea prădătorului și efectele datorate izolării imperfecte. Mai mult, subliniem simplitatea conceptuală și matematică a modelului nostru, care, totuși, explică un fenomen care încă nu este bine înțeles.
