encefalopatie congenitală severă cauzată de mutații nule MECP2 la bărbați: hipoxie Centrală și structură dendritică neuronală redusă

masculii non‐mozaici cu cariotip 46,XY și mutație nulă MECP2 prezintă un fenotip de encefalopatie severă cu debut neonatal care este distinct diferit de sindromul Rett (RTT). Pentru a crește gradul de conștientizare a acestei tulburări rare, raportăm noi descoperiri într-un caz sporadic, le comparăm cu 16 cazuri raportate anterior și stabilim criterii importante pentru diagnosticul clinic. Probandul a suferit de hipotonie generală și hipoxie cauzată de hipoventilație și respirație neregulată. El a dezvoltat mișcări anormale, convulsii și anomalii ale electroencefalogramei. Nu a reușit să prospere și să atingă niciun punct de reper motor și a murit la 15 luni de insuficiență respiratorie centrală fără un diagnostic. Într-o biopsie musculară, fibrele de tip II au fost reduse în diametru, indicând hipoxia centrală. La autopsie, creierul a fost mic, cu o reducere disproporționată a lobilor frontali și temporali. Colorarea sinaptofizinei veziculelor sinaptice a fost mult redusă în secțiunile cerebeloase și ale măduvei spinării. Analiza neuronilor piramidali colorați Golgi din straturile corticale III și V ale lobilor frontali și temporali a relevat diminuarea drastică a arborilor dendritici. Analiza post-mortem a mutației MECP2 asupra ADN‐ului și ARN-ului din fibroblaste a relevat o nouă deleție de novo 9-nucleotidică incluzând joncțiunea de îmbinare intron 3/exon 4. Cele două nucleotide care flancează ștergerea formează un nou situs de îmbinare, iar transcrierea aberant îmbinată nu are șapte nucleotide (r.378_384deltccccag), provocând un codon de terminare prematură și prematură (p.i126fsx11). Masculii cu encefalopatie congenitală, nu femelele cu RTT, reprezintă adevăratul omolog pentru modelul de șoarece Mecp2‐/y studiat în mod obișnuit și oferă o perspectivă unică asupra mecanismelor deficienței MeCP2.