[pielonefrită cronică și diagnosticul său diferențial. O boală care se schimbă în timp]

pielonefrita cronică (c.p.) este, prin definiție, o nefrită tubulo-interstițială infecțioasă. Trebuie diferențiată de alte forme etiologice de nefrită tubulo-interstițială. Prin urmare, sunt necesare criterii morfologice stricte pentru diagnosticare. Leziunea caracteristică este o cicatrice cortico-medulară mare care acoperă un calic dilatat inflamator cronic. Aspectul macroscopic și imaginea studiului histologic sunt mai importante decât detaliile histologice. Prin urmare, nu este justificat un diagnostic privind biopsiile renale. Refluxul vezico-renal și morfologia papilară joacă un rol patogenetic important. Pe lângă cicatricea focală mai frecventă, se poate observa o formă difuză de cicatrizare. Un număr limitat de afecțiuni trebuie luate în considerare numai în diagnosticul diferențial. Rinichiul Ask-Upmark pare a fi o formă specială de CP legată de infecția tractului urinar și refluxul în copilăria timpurie. Litiaza Pelvi-caliceală fără infecție suprapusă provoacă o imagine foarte asemănătoare cu o cicatrice pielonefrită. O diferențiere fiabilă între PC și nefropatia analgezică poate provoca probleme în rinichii în stadiu final cu papilele desprinse. Trebuie luate în considerare diferite mecanisme de afectare renală, cum ar fi infecția bacteriană, inflamația mediată imunologică, scurgerea constituenților urinari în interstițiu, în special proteina Tamm-Horsfall și ischemia. În ciuda frecvenței infecțiilor tractului urinar pielonefrita cronică progresivă este rară. Factorii predispozanți sunt necesari pentru progresia bolii. Acestea includ obstrucția congenitală sau dobândită a tractului urinar, refluxul vezico-renal și afectarea papilară cu obstrucție intrarenală a fluxului urinar. Alți factori importanți sunt glomeruloscleroza focală și segmentară și hipertensiunea.