congruentul, incongruentul și neașteptatul: potențialele legate de evenimente dezvăluie procesele implicate în codificarea schematică
învățarea este cea mai eficientă atunci când informațiile noi pot fi legate de o structură sau schemă de cunoștințe preexistente. În studiul de față, potențialele legate de evenimente (ERP) au fost utilizate pentru a investiga dinamica temporală a proceselor prin care schemele activate susțin codificarea informațiilor congruente schemei. Participanții au învățat cuvinte exemplificative de categorie care erau fie congruente semantic, fie incongruente cu o frază cue de categorie precedentă. Cuvintele congruente au fost compuse din exemple de categorii așteptate (tipicitate ridicată, HT) și neașteptate (tipicitate scăzută, LT). A doua zi, a fost testată memoria de recunoaștere a exemplarelor și a indicilor de categorie cu care au fost prezentate. S-au folosit năluci înrudite semantic pentru a stabili că judecățile de memorie s-au bazat pe memoria episodică pentru exemplarele din categorii specifice. În general, exemplarele congruente (HT și LT) au fost amintite mai bine decât exemplarele incongruente. ERP-urile înregistrate în timpul codificării cuvintelor exemplare au fost comparate pentru articolele amintite și uitate ulterior. Efectele de memorie ulterioare (IMM) au apărut în fereastra de timp N400 la electrozii frontali și nu au diferit între exemplarele congruente și incongruente. În aceeași epocă, un IMM cu o distribuție parietală a fost specific exemplarelor congruente, sugerând că schemele activate au întărit memoria exemplarelor congruente prin susținerea codificării detaliilor specifice articolului. Exemplarele LT amintite ulterior au fost asociate cu o pozitivitate frontală târzie care se presupune că reflectă procesarea legată de nepotrivire a speranței, cum ar fi integrarea contextuală a unui cuvânt neașteptat prin suprimarea cuvintelor puternic așteptate. O analiză de corelație a arătat că cu cât este mai mare implicarea proceselor reflectate de pozitivitatea frontală, cu atât nivelul răspunsurilor de memorie fals pozitive este mai mic în faza de testare o zi mai târziu. Aceste rezultate sugerează că integrarea contextuală a evenimentelor congruente, dar neașteptate, implică o slăbire a reprezentărilor elementelor legate semantic, dar nestudiate în memorie și prin aceasta beneficiază memoria ulterioară.
